Sindromul Cushing: cauze, simptome si tratament

Sindromul Cushing reprezinta un exces de cortizol, asociat sau nu cu excesul de aldosteron si hormoni androgeni suprarenalieni.

Manifestarile sindromului Cushing sunt reprezentate de: 

• obezitate cu distributie la nivelul fetei (determinand aspectul de "luna plina"), gatului si abdomenului, care contrasteaza cu o atrofie musculara a membrelor;

• forta musculara scazuta;

• leziuni cutanate: vergeturi rosii sau violacei situate la nivelul abdomenului si radacinii membrelor, echimoze si petesii ce apar la traumatisme minime, acnee, hirsutism, alopecie androgenica la femei (cand se asociaza un exces de hormoni androgeni);

• hiperglicemie sau diabet zaharat;

• hipertensiune arteriala;

• depresie;

• infectii urinare, infectii respiratorii, infectii cutanate bacteriene sau micotice (onicomicoza);

• osteopenie sau osteoporoza, manifestata prin dureri osoase la nivelul coloanei vertebrale, a oaselor lungi, tasari ale corpilor vertebrali;

• amenoree (menstruatie intarziata mai mult de 3 luni), oligomenoree, infertilitate la femei;

• atrofia testiculara, libidou scazut, infertilitate si ginecomastie. 

Cauzele sindromului Cushing includ:

• dereglarea hipotalamusului (pseudo-Cushing-ul) - reprezentata de excesul hormonului eliberator de corticotropina (CRH). Acesta afectiune se manifesta la pacientii cu obezitate morbida, depresie severa, stres psihic cronic sau consum exagerat de alcool;

• un adenom hipofizar secretant de ACTH (boala Cushing);

• diverse cancere (melanom malign, cancer pulmonar cu celule mici, tumori carcinoide timice, bronsice, pancreatice etc.) care determina o secretie paraneoplazica de ACTH. Aceasta forma de sindrom Cushing este mai frecventa la barbatii cu varsta de peste 40 de ani, manifestandu-se mai frecvent prin hipertensiune arteriala, hipopotasemia si hiperpigmentare cutanata;

• administrarea tratamentului cronic cu glucocorticoizi (Dexametazona, Betametazona etc.)  - sindromul Cushing indus medicamentos sau iatrogen;

• un adenom suprarenalian - o tumora benigna, de mici dimensiuni care determina o productie exagerata de glucocorticoizi;

• un adenocarcinom suprarenalian - o tumora maligna, de mari dimensiuni, intens vascularizata, cu arii de necroza, hemoragii si calcifieri, adesea cu invazie in organele invecinate. 

• o hiperplazie sau displazie de glande suprarenale:

• displazia micronodulara pigmentara - o boala genetica determinata de o mutatie a proteinkinazei A, care se manifesta la copii si adolescenti prin exces de cortizol, pubertate precoce, schwanoame, mixoame si pete pigmentare;

• displazia macronodulara, determinata de exprimarea aberanta a unor receptori hormonali (receptorii GIP) la nivelul corticosuprarenalei, fiind caracterizata de hipersecretia de cortizol, dupa ingestia de glucide.

Diagnosticul de sindrom Cushing se stabileste pe baza prezentei manifestarilor clinice expuse anterior, a analizelor biochimice care evidentiaza hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, hiperglicemie, cresterea nivelului leucocitelor, neutrofilelor si scaderea limfocitelor si eozinofilelor. Profilul hormonal evidentiaza un cortizol seric de ora 8 crescut, respectiv un cortizol salivar nocturn sau un cortizol liber urinar/24 h crescut. De asemenea, poate fi detectat un nivel crescut al aldosteronului si/sau al hormonilor androgeni suprarenalieni. In cele mai multe cazuri, pentru decelarea exacta a cauzei bolii este necesara determinarea nivelului hormonului adrenocorticotrop (ACTH), efectuarea testelor de supresie la dexametazona si a examinarilor imagistice (ecografie abdominala, computer tomografie abdominala, RMN hipofizar etc). Un nivel crescut al ACTH-ului este sugestiv pentru o boala Cushing, un pseudo-Cushing sau un sindrom Cushing paraneoplazic. Un nivel scazut de ACTH este sugestiv pentru afectarea glandelor suprarenale sau pentru un sindrom Cushing iatrogen. In cazul in care se impune diferentierea dintre boala Cushing si sindromul Cushing paraneoplazic, se recurge la efectuarea cataterizarii de sinusuri pietroase inferioare, cu dozarea gradientului ACTH-ului central/ACTH periferic. Electrocardiograma pune in evidenta un interval scurtat al PQ si ST, cu largirea intervalului QRS, unda T fiind plata sau inversata.

Aspect de adenom suprarenalian pe computer tomografia abdominala

  

Tratamentul sindromului Cushing depinde de cauza acestuia, urmarindu-se normalizarea nivelului cortizolului in vederea eliminarii simptomatologiei si tratarea complicatiilor. 

De prima intentie, se prefera tratamentul chirurgical (interventie chirurgicala a  adenoamelor suprarenaliene sau hipofizare implicate in producerea bolii). De asemenea, se recomanda extirparea tumorilor producatoare de substante ACTH-like, implicate in producerea sindromului Cushing paraneoplazic. In cazul persistentei sau recurentei bolii Cushing, dupa interventia chirurgicala, se poate recomanda radioterapia gamma knife. Tratamentul medicamentos este unul adjuvant, folosindu-se, in principiu, pentru pregatirea preoperatorie sau ca terapie in asteptarea raspunsului radioterapiei. Preparatele medicamentoase care reusesc sa inhibe secretia de cortizol sunt reprezentate de (levo)ketoconazol, metyrapone, pasireotide, cabergolina, mifepristona, etomidat, mitotane, aminoglutetimida, gefitinib, osilodrostat etc. De asemenea, se recomanda tratamentul complicatiilor: hipolipemiante, antihipertensive, antidiabetice, tratamentul osteoporozei si al depresiei

sursa foto: https://ro.pinterest.com/pin/327496204125381620/