Tirotoxicoza indusa de amiodarona


amiodarona
Tirotoxicoza indusa de amiodarona este o afectiune care se instaleaza la aproximativ 15-18% din pacientii tratati cu aceasta medicatie pentru artimiile ventriculare si supraventriculare. Incidenta bolii este de trei ori mai mare la sexul masculin fata de cel feminin. 

Amiodarona este un antiaritmic de casa III, avand in compozitie 39% iod, ce se depoziteaza la nivelul tesutului adipos, ficatului, miocardului, plamanilor si glandei tiroide. 

Din punct de vedere al mecanismului patogenetic, exista urmatoarele tipuri de tirotoxicoza:
1. Tirotoxicoza indusa de amiodarona tip 1 - afecteaza pacientii cunoscuti cu o afectiune tiroidiana preexistenta (gusa nodulara, boala Basedow Graves subclinica), datorandu-se aportului crescut de iod (fenomenul Jod-Basedow). Acest tip de afectiune este mai frecventa in regiunile deficitare in iod si se instaleaza la scurt timp de la introducerea tratamentului cu amiodarona (aproximativ 3 luni);
2. Tirotoxicoza indusa de amiodarona tip 2 - afecteaza pacientii fara patologie tiroidiana preexistenta, datorandu-se toxicitatii directe a medicamentului asupra glandei tiroide, fiind responsabila de aparitia unei tiroidite distructive, cu eliberarea de hormoni tiroidieni preformati in circulatia sistemica. Acest tip de afectiune se instaleaza dupa aproximativ 30 de luni de la introducerea tratamentului cu amiodarona.
3. Forma mixta - in care sunt intricate caracteristici ale celor doua entitati expuse anterior.

Manifestarile clinice ale tirotoxicozei induse de amiodarona sunt reprezentate de: scadere ponderala importanta, astenie, slabiciune musculara, transpiratii, tremor, labilitate psiho-afectiva, accelerarea tranzitului intestinal. Manifestarile cardio-vasculare de tipul aritmiilor sunt adesea cupate, prin efectul antiaritmic al amiodaronei. Insa exacerbarea tulburarilor de ritm cardiac preexistente, de tipul tahicardiei sau a fibrilatiei atriale atrage atentia asupra instalarii tirotoxicozei. 

Profil hormonal pe linie tiroidiana evidentiaza un nivel crescut al FT4, FT3 si un nivel scazut al TSH-ului. In cazul tirotoxicozei indusa de amiodarona tip 1 se poate identifica un titru inalt al anticorpilor antitiroglobulina, ATPO sau TRAb. Interleukina 6 este adesea crescuta in tiroroxicoza indusa de amiodarona tip 2.
Ecografia tiroidiana deceleaza o vascularizatie crescuta in cazul tirotoxicozei indusa de amiodarna tip 1 si o vascularizatie scazuta in tirotoxicoza indusa de amiodarona tip 2.
Scintigrafia tiroidiana este fixanta in tirotoxicoza indusa de amiodarona tip 1 si necaptanta in tirotoxicoza indusa de amiodarona tip 2 

Managementul terapeutic al bolii difera in functie de etiologie, astfel:
- in tirotoxicoza indusa de amiodarona tip 1 se recomanda antitiroidienele de sinteza (tiamazol, metimazol) in doze inalte sau percoloratul de potasiu (pentru cazurile selectionate). In cazul lipsei eficacitatii tratamentului medicamentos sau in cazul aparitiei recurentei bolii, se poate apela la tratamentul curativ reprezentat de tiroidectomia totala;
- in tirotoxicoza indusa de amiodarona tip 2 se recomanda tratament cu glucocorticoizi timp de cateva luni, cu scaderea progresiva a dozelor;
- in forma mixta de boala se recomanda asocierea antitiroidienelor de sinteza cu corticoterapia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu